Ratele dobânzilor, ca politică monetară, aveau nevoie doar dacă erau fixate rapid peste sau sub rata regulilor, la un interval suficient de mare pentru a produce stimuli sau constrângere. Nu este un instrument de politică dacă este menținut jos sau ridicat, pentru că economia face ca acea rată să devină noua rată a regulilor și astfel neutră.

Fed-ul a eliminat o rată de reguli acum mai bine de un deceniu – la naiba, nu cumva vorbesc cu Claude sau oricine altcineva, asigurându-se că va ieși la iveală Neo Wicksell, gradualism și Neo Fisherianism.

Prin eliminarea ratei de reguli, o funcție de reacție, în ceea ce privește acțiunea de a-l urmări pe Powell pentru mărturie mincinoasă a Congresului, nu se va întâmpla prea mult din punct de vedere economic monetar, doar cei informați despre cele de mai sus.

Ceea ce contează însă este ca administrația să extindă executivul unitar în domeniul bancar și financiar, care sunt principalele criterii pentru o economie planificată. Aceasta merită o scădere de 20% în SP 500 în sine.