O continuare interesantă a muncii noastre fizice pe Atari. Oamenii care au folosit RL doar cu medii simulate rapide și simple subestimează enorm complexitatea lumii reale; ajung să dezvolte obiective de cercetare care nu pot fi atinse în medii complexe (de exemplu, generalizarea zero-shot, învățarea modelelor cauzale). Atari fizic rămâne un mediu extrem de simplu și totuși este suficient pentru a evidenția limitările metodelor dezvoltate pentru învățarea cu simulări rapide. Oamenii și animalele învață în medii cu ordine de mărime mai complexe decât Atari-ul fizic. Dezvoltarea de algoritmi care pot face același lucru ar trebui să fie scopul dacă vrem inteligență abundentă.