Când modelul ESTE produsul, tot UX este RLHF. Fiecare editare, corectare și clic devine un semnal de antrenament. Noul meșteșug al designerului de produs: construirea pentru învățare, nu doar pentru utilizare.

Fiecare eră a calculatoarelor avea propriile sale bucle de învățare. Era PC: bucle manuale, de exemplu, rapoarte de erori. Era web: bucle programatice, de exemplu, clicuri. Era AI: bucle de auto-învățare, de exemplu, file, acceptări/respingere, schițe.

În produsele AI, interfața este suprafața de feedback. Fiecare acceptare, editare sau ștergere învață modelul ceva. Așadar, întrebarea de design de produs nu mai este doar "este ușor de utilizat?" este, de asemenea, "poate sistemul să învețe din utilizare?"